De ce sunt funcțiile executive importante în prevenirea consumului de substanțe?
Te-ai întrebat vreodată care sunt mecanismele psihologice ce predispun sau protejează o persoană față de consumul de substanțe? Mai exact, ce îi determină pe unii oameni să înceapă să consume droguri și pe alții să reziste în fața tentației? Consumul problematic de substanțe reprezintă o provocare tot mai mare în România, iar identificarea factorilor psihologici implicați este esențială pentru abordări eficiente. În acest context, am publicat recent un articol științific care analizează rolul funcțiilor executive și al reglării emoționale în apariția și menținerea consumului de substanțe. De ce este important pentru tine? Înțelegând aceste mecanisme psihologice, putem construi intervenții mai eficiente pentru prevenirea și tratamentul adicțiilor, adaptate realității din România. Articolul poate fi citit integral gratuit (open access) împreună cu multe alte articole relevante în domeniul psihologiei și antropologiei, accesând linkul de mai jos: Accesează articol integral Te invit să citești și, mai ales, să reflectezi asupra implicațiilor practice pe care această revizie sistematică le poate avea atât în prevenirea cât și intervenția privind consumul de substanțe din România. Lectură plăcută!
Decizia de a deveni părinte: o explorare psihologică
Decizia de a deveni părinte: o explorare psihologică În episodul 9 al podcastului „De ce nu dorm psihologii?”, Gabriela Prundaru și Robert Lunga abordează o temă profundă și complexă: decizia de a deveni părinte. Această alegere, deși personală, este influențată de numeroși factori psihologici, sociali și culturali. Factori psihologici în decizia de a deveni părinte Decizia de a avea copii nu este una simplă. Ea implică o introspecție profundă și o evaluare a propriilor dorințe, temeri și valori. În cadrul discuției, se evidențiază importanța conștientizării motivelor din spatele acestei decizii. Dorința de continuitate: Mulți oameni doresc să lase o moștenire sau să simtă că viața lor are un scop mai mare. Presiunea socială: Normele culturale și așteptările familiei pot influența decizia de a avea copii. Teama de regret: Unii se tem că, dacă nu vor avea copii, vor regreta această decizie mai târziu în viață. Rolul partenerului și al relației de cuplu Un alt aspect discutat este impactul relației de cuplu asupra deciziei de a deveni părinte. Comunicarea deschisă, alinierea valorilor și sprijinul reciproc sunt esențiale în acest proces. Este important ca ambii parteneri să fie pe aceeași lungime de undă și să își dorească acest pas în mod conștient. Decizia de a deveni părinte este una dintre cele mai semnificative alegeri din viața unui individ. Este esențial ca această decizie să fie luată în mod conștient, reflectând asupra propriilor motive și asigurându-se că este în acord cu valorile personale. Pentru o explorare mai detaliată a acestui subiect, vă invităm să urmăriți episodul complet al podcastului „De ce nu dorm psihologii?”. Click aici
Psiholog vs Psihiatru
Psiholog vs Psihiatru Problematica acestei confuzii care este prezentă în zilele noastre duce la judecăți de valoare și stigmatizare. Astfel, pe scurt, problemele ce pot fi tratate de psiholog se pot accentua, creează disfuncționalitate majoră și merg în zona psihiatrică din cauza lipsei de informare. Confuzia dintre cele două profesii este cauzată de faptul că ambele au un scop comun: bunăstarea psihică și funcționalitatea persoanelor în viața de zi cu zi. Astfel de multe orice necesită lucrul în echipă. Pregatire profesionala Psiholog – Facultatea de Psihologie(3 ani) pregatire universitară, Master(2 ani) în una din diferitele specializări( Clinică, Organizațională, Securitate Națională etc) corelat cu formarea ce reprezintă un numar de sute de ore de practică pentru obținerea gradului de psiholog autonom. Psihiatru – Facultatea de Medicina (6 ani) pregatire universitară, rezidențiat (5 ani) pregătire practică în cadrul spitalelor de profil și examenul pentru gradului de medic specialist. Metoda de tratament Psihologul tratează problemele emoționale și mintale ale pacienților prin ședințe de consiliere și terapie. Psihiatrul poate prescrie tratamentul medicamentos care acționează asupra neuroreceptorilor din creier și țin sub control anumite gânduri ale pacienților în special asupra celor cu ideație suicidară. Metoda de diagnosticare/testare Psihologul deține pe lângă metodele de observație și dialog cu pacientul un portofoliu de teste pe care le poate aplica pentru a obține date despre personalitatea și comportamentul pacientului. Astfel in funcție de datele depistate acesta poate începe terapia pentru rezolvarea problemelor sau poate recomanda pacientul sa se adreseze și unui medic psihiatru în cazul în care este necesar tratamentul medicamentos. În această situație specialiștii trebuie să lucreze în echipă.